ADOLESCENȚII: de ce sunt mai tentați să riște?

Adolescența este o perioadă în care creierul se dezvoltă spectaculos și este acompaniată de o tendință pronunțată a tinerilor de a-și asuma riscuri. De ce sunt adolescenții mai tentați să riște? Cum pot folosi  educatorii (părinți sau profesori) această particularitate a tinerilor pentru a-i înțelege mai bine și pentru a-i ajuta să nu ajungă și victimele asumării unor riscuri?

Studiile efectuate în ultimii ani cu ajutorul Rezonanței Magnetice Nucleare funcționale (fRMN) pot explica din ce în ce mai bine cum funcționează creierul uman la diferite vârste și în diferite împrejurări.

La ce ne referim când spunem că adolescenții sunt mai tentați să riște?

Care sunt primele cuvinte care ne vin în minte când vrem să caracterizăm un adolescent? Schimbător, impulsiv, gata să riște părând că nu înțelege pericolele, gata să cedeze oricând la opinia colegilor sau a prietenilor.

Aristotel numea această perioadă, încă de acum 2300 de ani, perioada în care ”tânărul este lovit de natură tot așa cum este lovit bețivul de vin”. 

Marcel Proust, în schimb, considera adolescența ”singura perioadă în care învățăm ceva cu adevărat”.

Adolescenții au tendința crescută spre alegeri riscante

Se referă la:

  • consumul de droguri și băuturi alcoolice
  • fumatul
  • tentația agresivității fizice
  • accidentele neintenționate datorate condusului autovehiculelor
  • jocurile de noroc
  • activitatea sexuală

Asumarea mai frecventă a riscului se încadrează în grupul de modificări comportamentale unice adolescenței și care mai cuprinde:

  • creșterea conștiinței de sine
  • orientarea mai accentuată către prieteni și depărtarea de părinți
  • creșterea sensibilității față de acceptarea socială

Importanța contextului social

Educatorii, părinți sau profesori, trebuie să țină cont de importanța contextului social în această perioadă. Sensibilitatea socială a creierului este diferită pentru diferiți adolescenți. Acest fapt poate duce la traiectorii de dezvoltare diferite: fie tranziția cu succes spre maturitate, fie psihopatologie și neadaptare.

Există 3 factori: relația părinte-copil ostilă, mediul neprimitor al celor de aceeași vârstă, relația profesor-elev. Aceștia interacționează cu dezvoltarea neurobiologică ulterioară și modelează evoluția.

Nu este deloc potrivit să gândim, ca părinți, că: ”este adolescent și o să-i treacă”. Este importantă comunicarea permanentă cu copiii, dar mai ales în această perioadă.

Care sunt  ipotezele neuroștiințelor care dezvăluie comportamentul riscant al adolescenților?

Dezvoltarea neurală este un proces care se desfășoară de la naștere și până la jumătatea decadei a-2-a. Adolescența, în mod deosebit, este o perioadă în care se dezvoltă rețele neuronale noi, iar cele vechi devin mai rapide. Astfel, creierul este mai eficient.

Acest proces se desfășoară începând cu baza creierului (vecină cu măduva spinării) și avansează către zonele frontale. Ultimul în evoluție este cortexul prefrontal, responabil cu funcțiile executive.

Adică, de cortexul prefrontal depinde câtă abilitate avem să ne controlăm comportamentul, să facem apel la memorie și la experiență în deciziile pe care le luăm.

Această porțiune a creierului este un fel de manager, El se ocupă cu luarea deciziilor și urmează să-și îmbunătățească tot mai mult activitatea până in jurul vârstei de 20 ani.

Află mai mult Cum construiești o relație bună cu copilul?

Adolescenții sunt hipersensibili la plăcere

Sistemul de recompensă – cum este numită cascada de reacții ce duce la eliberarea dopaminei în creier – atinge un maxim de dezvoltare în această perioadă. Și, deoarece sistemul de recompensă este legat și de ”creierul social”, adolescenții vor asocia fericirea cu interacțiunile sociale.

Aceste tipuri de interacțiunii neuronale îi fac să caute compania prietenilor, să încerce situații noi și poate riscante. Plăcerea pe care o simt domină. Sistemul de recompensă domină cortexul prefrontal.

Nu dezvoltarea insuficientă a cortexului prefrontal (așa cum au  opinat unele studii) îi face să riște. Ci dominanța sistemului de recompensă.

Adolescenții înțeleg foarte bine riscurile, ca dovadă că studiile științifice nu au găsit o legătură între un IQ scăzut și asumarea riscului. Dar, pur și simplu, recompensa imediată oferită de dopamină este mai apreciată.

Constatările acestor studii științifice ne duc cu gândul și la marile războaie ale secolului al-XX-lea.

Ne explicăm entuziasmul cu care tinerii minori se înrolau în războaie. Se hotărau singuri pentru că erau tentați de cauze mărețe configurate de marii manipulatori ai istoriei. Sau urmând exemplul prietenilor de aceeași vârstă.

Argumentația părinților devenea dintr-o dată mult mai slabă, comparativ cu comanda cerebrală de a-și asuma riscul.

Află mai mult Putem influența IQ-ul prin educație?

Ce putem face ca părinți și educatori pentru a depăși cu bine trecerea spre maturitate?

Adriana Galvan – profesor asociat la University of California, Los Angeles – este autoarea unui eseu pe tema comportamentului riscant al adolescenților, publicat de Aeon.

”Am decis să studiez creierul adolescenților pentru că sunt fascinată de tranziția de la dependență la independență. Sper să descopăr modificările emoționale și neurobiologice care determină această schimbare.

Cercetări numeroase au arătat că adolescenții au un creier ”special” și că ei nu sunt simpli mini-adulți și nici copii mari, din punct de vedere neurobiologic.

Cercetările au demonstrat că sensibilitatea neuronală crescută și tendința de a-și asuma riscuri ar putea să-i ajute să ia deciziile optime și să evalueze mai bine opțiunile. Chiar mai bine decât adulții.

Laboratorul nostru a confirmat că, în timpul adolescenței, creierul trece printr-o perioadă de dezvoltare unică

Adolescenții sunt mai susceptibili la influențele negative (cum ar fi presiunea de a consuma droguri). Dar și la influențele pozitive (cum este tentația de a se alătura mișcărilor care au obiective sociale).”

Creierul adolescentului este însetat de a explora, a învăța și de a socializa

Creierul adolescentului are circuite cu sensibilitate crescută în centrii emoțiilor, memoriei și motivației. Este mai mare decât la copil sau la adult.

Studiile despre care vorbește autoarea au utilizat tehnici neuroimagistice. Ele se bazează și pe un set de interviuri foarte extins, ale părinților și membrilor de familie. Astfel se poate înțelege și contextul în care trăiesc adolescenții implicați în studiu.

Regiunile creierului care se dezvoltă cel mai mult în adolescență sunt corpul striat, hipocampusul și cortexul prefrontal. Acestea sunt și structurile cele mai sensibile și cele mai responsive la mediul pozitiv/negativ din jurul adolescentului.

De exemplu, un studiu care a investigat cum răspunde creierul adolescentului la avertismentele legate de fumat, a arătat că:

  • adolescentul este mai ușor de atenționat, devine mai repede atent decât adultul
  • avertismentele împotriva fumatului de pe pachetele de țigări sunt mai descurajante pentru adolescenți decât pentru adulți
  • dar și la promovarea fumatului adolescentul răspunde pozitiv mult mai repede decât ar face-o adultul

Alt tip de modificări specifice adolescentului (cele care implică sistemul DOPAMINEI) facilitează:

  • capacitatea de a învăța
  • detectarea oportunităților
  • sensibilitatea crescută la aprobarea/dezaprobarea celor de aceeași vârstă( colegi, prieteni)

Acest fapt are implicații în alegerea tehnicilor ce pot fi folosite în educație, atât la școală, cât și acasă.

De exemplu, faptul că adolescentul este mai sensibil la părerea unei persoane de vârsta lui, poate fi folosit atunci când i se comunică informații legate de sănătate sau de riscurile pe care și le asumă. Dacă informațiile vin de la prieteni sau colegi, au șanse mai mari să fie însușite, atunci ele trebuie să vină din acea direcție.

Află mai mult Cum menținem sănătatea creierului între 18-80 ani?

Importanța cercului de prieteni pentru adolescenți

Rolul părintelui este important încă de la vârste mai mici, când oferă sfaturi și impune reguli în alegerea prietenilor.

Adolescenții sunt, progresiv, tot mai tentați să-și utilizeze abilitățile intelectuale și să exploreze relații sociale noi.

Ei încep să aprecieze influența pe care ar putea-o avea în schimbarea unor reguli. Fie prin implicare în mișcări politice, activism pentru o cauză în care cred sau coagulând suportul social pentru unui prieten în nevoie.

Majoritatea adolescenților își asumă riscuri, chiar dacă în proporții variabile de la unul la altul. Acesta nu este neapărat un lucru rău.

Foarte multe din lecțiile importante ale vieții se însușesc prin încercare și greșeală. Dar devine problematic atunci când riscul asumat duce la obiceiuri nesănătoase sau comportament distructiv.

De aceea, pentru a-i conduce spre o conduită benefică, este bine să-i ajutăm să vadă mai degrabă valoarea și plăcerea de a risca apărând o cauză pozitivă.

Cel mai important lucru ce se desprinde din studiile noastre este că modificările neurobiologice ale creierului adolescentului sunt un mecanism de adaptare al individului și sunt benefice societății.

În nici o altă etapă a vieții nu există mai multă motivație de a explora ca în adolescență.

Ar trebui să celebrăm această perioadă de dezvoltare și nu să o considerăm o variantă a patologiei.

Află mai mult De ce avem nevoie de motivație pentru a acționa?

Factori care influențează dezvoltarea creierului la adolescenți

Trebuie luat în considerare și faptul că adolescenții nu sunt toți la fel. Există diferențe individuale.

Alte studii pe această temă atrag atenția că dezvoltarea creierului în adolescență (majoritatea includ tineri între 11-20 ani) este influențată de diverși factori. Cei mai importanți sunt:

  • Genetica
  • Nutriția
  • Tipul de parenting. O lipsă a afecțiunii și grijii materne în primii ani ai copilăriei este predictivă pentru un comportament agresiv în jurul vârstei de 8 ani și poate genera o adolescență problematică.
    De asemenea, impulsivitatea, hiperactivitatea, lipsa de răbdare care se manifestă în jurul vârstei de 3 ani este predictivă pentru o adolescență dificilă.
  • Mediul cultural și relațiile cu colegii (adolescenți care se simt excluși sau care sunt hărțuiți la școală).
  • Statusul socioeconomic. Nivelul de educație al părinților și situația financiară a familiei s-au dovedit a influența modul în care creierul se dezvoltă în această perioadă.
    Influența este clară, deși specialiștii nu pot explica încă de ce se întâmplă acest lucru. Stresul provocat de lipsurile materiale, nutriția mai deficitară sunt două dintre ipoteze

Află mai mult Traumatisme emoționale în copilărie: ce consecințe sunt?

Concluzie

Tentația de a risca și vulnerabilitatea la opiniile colegilor și prietenilor este o caracteristică ce însoțește dezvoltarea cerebrală a adolescentului.

Ceilalți factori amintiți aduc diferențele între comportamente și, în final, diferențele între modul în care vor aborda viața ulterior.

Dar acest tip de comportament a avut efecte benefice pe scara evoluției. Fără dorința de a explora și de a încerca lucruri noi, adolescenții nu s-ar fi putut desprinde niciodată de părinți. Impactul ar fi fost uriaș asupra mobilității populațiilor pe glob și colonizării diferitelor zone.

Dorința crescută de a petrece timp cu parteneri de aceeași vârstă a permis legături strânse în cadrul aceleiași generații și crearea de comunități solide.

Ceea ce avem de făcut ca adulți este să-i înțelegem și să creăm condiții așa încât cortexul prefrontal să preia comanda.

10 secrete de parenting de la experți

Surse

Daniel Romer (2012) – Adolescent Risk Taking, Impulsivity, and Brain Development: Implication for prevention
Roberta A.Schriber, Amanda E.Guyer (2016) – Adolescent neurobiological susceptibility to social context
Laurence Steinberg (2008) – A Social Neuroscience Perspective on Adolescent Risk-Taking
Adriana Galvan (2016) – Why the Brains of Teenagers excel at taking risks? – Aeon

Abonează-te la newsletter

Pentru a primi pe email cele mai noi articole și anunțuri speciale, abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal!

Promitem că nu-ți trimitem spam.

Îți recomandăm

Abonează-te la newsletter

Pentru a primi pe email cele mai noi articole și anunțuri speciale, abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal!

Promitem că nu-ți trimitem spam.

Urmărește-ne

2,364FaniÎmi place
2,456CititoriConectați-vă
23,182CititoriConectați-vă

Articole recente