Avem tendința să credem că viteza cu care ne deplasăm ține doar de pregătirea noastră musculară și de sănătatea articulațiilor. Dar studiile arată că viteza de deplasare poate fi un semnal destul de exact al funcționării organelor interne și al vârstei biologice a creierului care coordonează mișcarea.
Mersul mai lent poate semnala apariția în viitor a unor evenimente legate de sănătate, cu mult înainte de a ne da seama că ceva este în neregulă. Practic, viteza de mers funcționează ca semnal: ne avertizează că este posibil ca inima, plămânii și, mai ales, creierul coordonator să dea semne de oboseală.
Cum și-au dat cercetătorii seama de importanța vitezei de mers?
Mersul pe jos implică, de fapt, colaborarea mai multor sisteme ale corpului: oasele și mușchii te susțin și îți permit să te miști, ochii te ajută să vezi încotro mergi, inima și plămânii circulă sângele și oxigenul, iar creierul și nervii coordonează tot acest proces.
Pe măsură ce îmbătrânim, funcționarea acestor sisteme încetinește, iar o viteză mai mică de mers poate reflecta acest declin general și poate fi un semn de îmbătrânire.
Întrebarea pe care și-au pus-o cercetătorii este dacă o viteză lentă de deplasare la vârste mai tinere poate fi un semnal de îmbătrânire accelerată.
Cu alte cuvinte, la 75 ani reducerea vitezei de mers este justificată de îmbătrânire, dar oare, la 45 ani, ar putea semnala o deteriorare prematură a sănătății?
Într-un studiu din 2019, cercetătorii de la Universitatea Duke (Carolina de Nord) au demonstrat că viteza de mers poate prezice ritmul în care îmbătrânesc creierul și corpul, chiar și la persoane de 45 ani.
Studiul a inclus 1000 de persoane născute în anii 1972-73 și evaluate regulat pe toată durata vieții.
Studiul a arătat că persoanele de 45 de ani cu o viteză mai redusă de mers prezentau semne de îmbătrânire accelerată. Plămânii, dinții și sistemul lor imunitar erau într-o stare mai proastă față de cei care mergeau mai repede.
De asemenea, aveau biomarkeri asociați cu un ritm mai rapid al îmbătrânirii, cum ar fi tensiune arterială crescută, colesterol ridicat și o capacitate cardiorespiratorie mai scăzută.
Cei care mergeau încet prezentau și alte semne de deteriorare fizică, cum ar fi:
- o forță mai slabă a prizei mâinii
- dificultate crescută la ridicarea de pe scaun
Viteza de mers reflectă și îmbătrânirea creierului
Cercetătorii au constatat, de asemenea, că mersul lent era asociat cu semne de îmbătrânire cognitivă avansată.
Acești participanți au obținut scoruri mai mici la testele de IQ și au avut performanțe slabe la evaluările memoriei, vitezei de procesare, raționamentului și altor funcții cognitive.
Scanările RMN au arătat că deteriorarea cognitivă era însoțită de modificări observabile ale creierului:
- creierul mai mic
- un neocortex mai subțire (stratul exterior al creierului, responsabil de gândire și procesare superioară)
- mai multă substanță albă (ceea ce poate indica degradare).
Interesant este că inclusiv fețele celor care mergeau mai încet au fost percepute ca îmbătrânind mai rapid decât ale celorlalți participanți.
Află mai mult ⮕ 3 secrete care mențin creierul în formă
Calculează-ți viteza de mers cu testul de 4m
Testul de mers pe o distanță de 4 metri necesită un traseu de 6 metri de parcurs:
- 1 metru pentru accelerare
- 4 metri pentru testare efectivă
- 1 metru pentru încetinire
Dacă împărțim cei 4 metri la numărul de secunde în care am parcurs distanța, obținem viteza de mers în metri pe secundă.
Cum se interpretează rezultatul?
Pentru a-ți face o idee despre cum te compari cu alți oameni, iată viteza medie de mers pe grupe de vârstă și sex:
- Femei între 40–49 ani: 1,39 m/s
- Bărbați între 40–49 ani: 1,43 m/s
- Femei între 50–59 ani: 1,31 m/s
- Bărbați între 50–59 ani: 1,43 m/s
- Femei între 60–69 ani: 1,24 m/s
- Bărbați între 60–69 ani: 1,43 m/s
- Femei între 70–79 ani: 1,13 m/s
- Bărbați între 70–79 ani: 1,26 m/s
- Femei între 80–89 ani: 0,94 m/s
- Bărbați între 80–89 ani: 0,97 m/s
Sfaturi practice pentru a crește viteza de mers
1. Exersează mersul pe jos și monitorizează-ți conștient progresul.
2. Încearcă să crești treptat viteza, pe distanțe scurte, în siguranță.
3. Mergi înainte și exersează schimbarea direcției: mergi lateral, apoi din nou înainte și înapoi.
4. Realizează activități de tip „dual-tasking”, cum ar fi mersul cu obiecte în mână sau mersul în timp ce numeri sau asculți muzică.
5. Mergi pe trasee circulare, în sensul acelor de ceasornic și invers, sau pe trasee în formă de cifră opt.
6. Lucrează la forță, flexibilitate și condiție fizică generală.
Citește mai departe…
Mersul pe jos: 5 beneficii majore pentru inimă
Mersul pe bicicletă și sănătatea prostatei
Câte trepte să urci zilnic pentru o inimă sănătoasă?
