Clostridium difficile este o cauză frecventă a colitei asociate cu diaree după consumul de antibiotice, mai ales la persoane spitalizate pentru diferite afecțiuni. După tratament și vindecare, este posibilă reinfecția și reapariția simptomelor, ceea ce creează probleme pe termen lung.
Clostridium este o bacterie care produce 2 tipuri de toxine: toxina A și toxina B. Se elimină prin materiile fecale care devin un rezervor de spori.
Orice dispozitiv sau obiect (cada de baie, comode, termometre etc) care se contaminează și este atins cu mâinile creează condiții ca bacteria să ajungă în gură și infecția să se răspândească astfel pe cale fecal-orală de la o persoană la alta.
Unele persoane prezintă numai colonizare cu Clostridium. Asta înseamnă că pot răspândi sporii prin materii fecale, pot contamina alte persoane, dar nu prezintă simptomele bolii, sunt asimptomatice. Analizele confirmă prezența bacteriei chiar dacă nu există simptome.
Persoane cu risc crescut pentru colita cu Clostridium
Colita cu Clostridium simptomatică apare mai frecvent în anumite situații:
- după cure multiple de antibiotice
- dacă sistemul imunitar este deficitar (tratamente pentru cancer, HIV, medicamente imunosupresoare)
- vârste peste 65 ani
- ședere prelungită în cămine de bătrâni
- dacă în antecedente a mai fost o infecție cu Clostridium
- dacă există o boală inflamatorie intestinală: boala Crohn sau colita ulcerohemoragică
- dacă a existat o intervenție chirurgicală pe intestin
Colita cu Clostridium difficile: simptome
Cele mai frecvente simptome ale colitei cu Clostridium includ:
Clostridium produce toxinele care irită mucoasa digestivă și cauzează diareea. Uneori se poate ajunge la 15 scaune în fiecare zi, mai multe zile la rând, ceea ce provoacă deshidratare și poate duce chiar la afectare renală.
Bine de știut
Evoluția infecției cu C. difficile se poate complica cu pseudocolită membranoasă, megacolon toxic, perforație de colon, sepsis și chiar deces.
Chiar și după ce infecția s-a vindecat, pot persista tulburări de tranzit și sindromul colonului iritabil.
Află mai mult ⮕ Greața: cauze și remedii la îndemână
Tratament
Infecția necesită, de obicei, 10-14 zile de tratament cu antibiotice pe cale orală.
Tratamentul pentru C. difficile variază în funcție de gravitatea infecției. Medicul va alege varianta optimă.
- purtători asimptomatici: nu este necesar niciun tratament.
- la prima infecție sau la recădere după o perioadă de acalmie
Ghidurile recomandă administrarea de Fidaxomicină.
Vancomicină orală este o alternativă.
Rifaximina și transplantul de microbiotă fecală sunt alte opțiuni de tratament.
- diaree ușoară, asociată antibioticelor, fără febră, dureri abdominale sau leucocitoză: încetarea antibioticului (antibioticelor) poate fi singurul tratament necesar.
- diaree sau colită ușoară până la moderată: Metronidazol (oral sau intravenos) sau Vancomicină (oral) timp de 10 zile.
- boală severă sau complicată: se consideră că vancomicina produce o rezolvare mai rapidă a simptomelor și mai puține eșecuri de tratament decât metronidazolul; în cazurile fulminante, poate fi luată în considerare terapia combinată cu metronidazol intravenos și vancomicină orală (sau per rectum).
Ce antibiotice provoacă mai frecvent diaree?
Antibioticele sunt medicamente special destinate distrugerii bacteriilor. Din păcate, pe lângă bacteriile țintite de tratamentul antibiotic, se distrug și bacteriile bune ale florei intestinale ceea ce lasă loc creșterii numărului de bacterii Clostridium.
Unele din antibiotice sunt incriminate mai des în apariția infecției cu Clostridium Mai ales cele cu spectru larg, eficiente împotriva unui număr mai mare de germeni.
- clindamicina
- macrolide (azitromicina, claritromicina)
- peniciline, amoxicilina, ampicilina
- cefalosporine (ceftriaxon, cefotaxim etc)
- fluorquinolone (ciprofloxacin, norfloxacin etc)
- carbapeneme (ertapenem, doripenem, imipenem)
Află mai mult ⮕ Flora intestinală: cum ne influențează și cum o influențăm
Probiotice pentru prevenție
Probioticele sunt bacterii considerate prietenoase deoarece favorizează propriile noastre bacterii ce compun flora intestinală. Multiplicarea bacteriilor prietenoase nu lasă loc de dezvoltare unor bacterii care provoacă îmbolnăvire, așa cum este Clostridium difficile.
Din păcate studiile clinice nu oferă suficiente dovezi că asocierea probioticelor la tratamentul antibiotic ne scutește de riscuri.
În plus, când infecția este severă sau dacă există alte cauze de sepsis decât Clostridium, probioticele pot face mai mult rău. Nu sunt recomandate.
Decizia de a lua un probiotic în timpul tratamentului cu antibiotice trebuie atent cântărită de către medic.
În cursul tratamentului antibiotic la domiciliu, pentru diverse afecțiuni, recomandarea ghidurilor terapeutice este să NU asociem probiotice, nici la adulți, nici la copii.
Află mai mult ⮕ Probiotice după antibiotice: precauții necesare înainte de a le consuma
Alimentația recomandată la colita cu Clostridium
În primele 2-3 zile de infecție este recomandată dieta cu lichide clare: supe și ceaiuri care să combată deshidratarea fără să supună intestinul unui efort prea mare de digestie.
Alimentele recomandate ulterior, pentru combaterea diareei, includ:
- alimente fermentate bogate în probiotice: iaurt, varză murată
- alimente bogate în fibre solubile: banane, avocado, ovăz, cartofi dulci, mere, pere
- legume preparate termic sub formă de supe sau mixate în smoothie (fasole verde, zucchini, castraveți, dar nu crucifere cum sunt broccoli, conopida sau varza)
- surse de proteine: carne de curcan sau pui, ouă
- fructe: citrice, pepene galben, căpșuni
- orez, cartofi
- semințe de in bine mixate și zdrobite
Hidratarea este deosebit de importantă având în vedere cantitățile mari de apă și electroliți care se pierd prin diaree.
Alimente care ar trebui evitate:
- alimente grase (carne grasă, maioneze)
- fibrele insolubile (din nuci, semințe, coaja fructelor sau legumelor, legumele cu frunze verzi) deoarece odată ajunse în colon acestea nu absorb apa și nu ajută la diaree
- legume crude, mai ales cruciferele sau sfecla
- grâu și produse pe bază de grâu
- prune și suc de prune
- alimente condimentate
- nuci și semințe
- margarina
- cofeina
- prăjituri sau alte alimente îndulcite cu zahăr
Sunt preferabile alimentele preparate termic. Temperatura alimentelor consumate nu trebuie să fie mare deoarece ar favoriza diareea.
Află mai mult ⮕ Cereale integrale: 6 beneficii și 9 variante de ales
Probleme pe termen lung după infecția cu Clostridium
Uneori simptomele colitei cu Clostridium difficile revin după o perioadă de acalmie.
Recidiva apare la 20-27% din pacienți. Odată ce un pacient are o recidivă, riscul pentru o a doua recidivă este de 45%.
Riscul complicațiilor după infecție este mai mare dacă apare o recidivă.
Tratamentul recidivei include:
- prima recidivă: alegerea antibioticului trebuie să se bazeze pe severitatea diareei și colitei cu C difficile.
Se recomandă fidaxomicină, mai degrabă decât o cură standard de vancomicină.
- recidivele ulterioare: pentru fiecare recidivă după prima, se recomandă administrarea de vancomicină sau fidaxomicină cu sau fără probiotice.
Transplantul de materii fecale (microbiotă intestinală) este o altă modalitate de tratament al recidivei.
Află mai mult ⮕ Antibiotice la copii: când sunt necesare și când nu?
Ce este transplantul de materii fecale?
Transplantul de materii fecale se mai numește și transplant de microbiotă sau bacterioterapie fecală.
Este o tentativă de a repopula intestinul cu bacterii bune provenite din colonul unui donator.
Transplantul de materii fecale se practică în cazurile severe de infecție cu Clostridium, mai ales când infecția a apărut în contextul colitei ulcerative sau a bolii Crohn.
Medicul gastroenterolog decide oportunitatea acestei metode de tratament ținând cont că există și contraindicații care includ:
- persoane cu transplant medular
- tratamente imunosupresoare
- ciroză
- HIV
- tratamente pentru cancere
Donorul este o persoană sănătoasă, fără alte infecții sau afecțiuni digestive ce pot fi potențial transmisibile.
Administrarea transplantului de materii fecale se poate face prin intermediul unei colonoscopii sau printr-o clismă.
Potrivit unui studiu amplu din 2019, bacteroterapia fecală are o eficiență de 70-93% în tratarea și prevenirea infecției cu Clostridium.
Prevenirea infecției
Spălarea mâinilor cu apă și săpun este metoda cea mai eficientă de a reduce răspândirea Clostridium. Din păcate, dezinfectantele de mâini nu distrug bacteria.
Se recomandă utilizarea unei soluții diluate de înălbitor (o parte înălbitor și nouă părți apă) pentru dezinfectarea suprafețelor din gospodărie. Hainele, lenjeria de pat și alte articole de rufe trebuie spălate înainte de a fi folosite de alți membri ai gospodăriei.
Dacă este necesar un tratament cu antibiotice, medicul trebuie informat că ai mai avut infecție cu Clostridium. Riscul de recidivă este mare. Antibioticele ar trebui evitate dacă nu sunt neapărat necesare.
Citește mai departe…
Alimente prebiotice și probiotice pentru flora intestinală
Cum scapi rapid de diaree?
Salmonella: alimente contaminate frecvent și semnele infecției
Colita ulcerativă: tot ceea ce trebuie să știi
Boala Crohn: cauze, simptome, tratament
Bibliografie
- Clostridium difficile „C. difficile” infection (CDI). American College of Gastroenterology.
- Digging deep in the microbiome to diagnose Clostridioides difficile infection. Clin Chem. 2020
- C. diff: facts for clinicians. Centers for Disease Control and Prevention.
- Disruption of the gut ecosystem by antibiotics. Yonsei Med J. 2018
- Clostridium difficile infection: a review of current and emerging therapies. Ann Gastroenterol. 2016
- Clostridioides (Clostridium) Difficile Colitis. Medscape
Fecal Microbiota Transplantation: An Update on Clinical Practice. Clin Endosc. 2019
