ABC-ul vitaminelor în bolile de rinichi

Corpul uman necesită 13 vitamine ca să funcționeze normal. Aportul vitaminelor printr-o alimentație echilibrată este suficient pentru majoritatea oamenilor.

Persoanele cu boli renale cronice pot avea deficit de vitamine, unele dintre ele. Cauzele sunt multiple:

• există unele restricții alimentare
• apetitul este redus
• efecte secundare ale medicamentelor
• vitamine care se pierd la persoanele cu dializă

Cu toate acestea, suplimentele de tip multivitamine și minerale nu se potrivesc atunci când există boli renale. Și nici nu este recomandabil consumul vitaminelor fără să întrebăm medicul nefrolog.

ABC-ul vitaminelor

Vitamina A

Rol: stimulează creșterea celulelor, ajută la protecția față de infecții, este esențială pentru vederea pe timp de noapte

În bolile renale: nivelul vitaminei A este, de obicei, ridicat. Nu este necesară suplimentarea deoarece se poate ajunge la nivele toxice.

Vitamina D

Rol: ajută organismul să absoarbă calciu și fosfor, depozitează aceste minerale în oase, reglează secreția de parathormon

În bolile renale: rinichii își pierd capacitatea de a activa vitamina D. Necesitatea suplimentelor cu vitamina D este apreciată după ce se fac analize de sânge:

• calciu
• fosfor
• parathormon

Doar medicul poate prescrie vitamina D și dozele trebuie individualizate și monitorizate atent.

Află mai mult ⮕ Cum îți dai seama că ai lipsă de vitamina D?

Vitamina E

Rol: antioxidant, protejează celulele de oxidare și efectul radicalilor liberi de oxigen. Are un rol în protecția față de bolile cronice de inimă sau unele tipuri de cancere.

În bolile renale: suplimentarea nu este necesară, în general. Dozele mari de vitamina E pot influența coagularea sângelui, mai ales la persoanele care iau anticoagulante.

Vitamina K

Rol: ajută la formarea cheagului de sânge atunci când o sângerare trebuie oprită (vitamina K1). Este importantă și pentru sănătatea oaselor (vitamina K2).

În bolile renale: suplimentarea nu este, în general, necesară. Excepție fac persoanele la care aportul a fost scăzut timp îndelungat și au avut și tratament antibiotic prelungit.

Suplimentele cu vitamina K interferează cu coagularea sângelui și cu medicamentele anticoagulante.

Vitamina B1 (tiamina)

Rol: ajută celulele să producă energie din carbohidrați; ajută la funcționarea normală a sistemului nervos.

În bolile renale: de obicei se recomandă o doză de 1,5 mg/ zi pe lângă aportul alimentar.

Vitamina B2 (riboflavina)

Rol: ajută celulele să producă energie; menține sănătatea ochilor și a pielii

În bolile renale: se suplimentează când există o alimentație săracă în proteine sau la persoane cu dializă; de obicei medicul recomandă 1,8 mg / zi.

Niacina

Rol: ajută celulele să folosească corect zahărul și acizii grași și să producă energie; ajută la funcționarea enzimelor.

În bolile renale: de obicei medicul recomandă suplimentarea cu 14-20 mg/ zi la persoane cu dializă sau fără dializă.

Vitamina B6

Rol: ajută corpul să producă proteine, să formeze globulele roșii (eritrocite), să trensforme aminoacidul triptofan în niacină.

În bolile renale: de obicei se recomandă o doză de 5 mg/ zi la persoanele nedializate și 10 mg/ zi la cei cu dializă.

Doze mari pentru perioade lungi de timp pot afecta fibrele nervoase.

Află mai mult ⮕ Semne că nu ai destulă vitamina B6

Folat

Rol: lucrează împreună cu vitamina B12 la producția de globule roșii; ajută la formarea ADN-ului pentru celulele noi.

În bolile renale: de obicei medicul recomandă suplimentarea cu 1 mg/ zi la persoanele cu sau fără dializă. Se asociază și vitamina B12.

Vitamina B12

Rol: formarea de noi celule; ajută fibrele nervoase; împreună cu folatul ajută la formarea globulelor roșii

În bolile renale: de obicei se suplimentează cu 2-3 mcg/ zi și se asociază folat.

Deficitul de vitamina B12 poate duce la afectarea permanentă a fibrelor nervoase.

Vitamina C

Rol: ajută la absorbția fierului; la producția de colagen și reparațiile celulare; ajută la vindecarea rănilor și apărarea imunitară.

În bolile renale: când medicul decide că este necesară suplimentarea vitaminelor, de obicei nu se depășesc doze de 60-100 mg/ zi.

Biotina

Rol: ajută celulele să producă energie, să metabolizeze proteine, grăsimi și carbohidrați.

În bolile renale: nivelul biotinei poate fi scăzut dacă dieta recomandată este cu puține proteine. De obicei necesită suplimentarea cu 30-100 mcg/ zi.

Acid pantotenic

Rol: ajută celulele să producă energie, să metabolizeze proteine, grăsimi și carbohidrați.

În bolile renale: de obicei se recomandă suplimentarea cu 5 mg/ zi la persoane dializate sau nedializate.

Află mai mult ⮕ Analize pentru rinichi: care sunt cele uzuale și cum se interpretează?

Vitaminele posibil necesare în bolile de rinichi

Vitaminele se împart în 2 clase: liposolubile (solubile în grăsimi) și hidrosolubile (solubile în apă).

Vitaminele hidrosolubile nu se depozitează. Trebuie aduse zilnic prin alimentație.

În bolile renale este posibil să fie necesară suplimentarea vitaminelor hidrosolubile dacă medicul consideră că aportul alimentar este insuficient.

Din această categorie fac parte vitaminele B1, B2, B6, B12, acid folic, niacina, acid pantotenic, biotina și vitamina C.

Vitamina C se prescrie în doze maxime de 60-100 mg/ zi. Se consideră că există un risc ca dozele mari de vitamina C să ducă la un exces de oxalat în urină și apariția calculilor renali.

Află mai mult ⮕ 10 obiceiuri care ne pot afecta rinichii

Vitaminele de evitat în bolile de rinichi

Vitaminele liposolubile (A, E, D, K) sunt cele din care organismul poate să facă depozite. Existența depozitelor face ca suplimentarea lor să nu fie, de obicei, necesară în bolile de rinichi, pentru a nu se ajunge la nivele toxice.

Vitamina A necesită o atenție specială. Pot apărea ușor nivele toxice dacă există o doză zilnică suplimentară.

Medicul nefrolog trebuie să decidă și în ceea ce privește suplimentarea vitaminei D. Face acest lucru pe baza analizelor de sânge (calciu, fosfor, parathormon).

⮕ Regim alimentar în boli de rinichi: 5 principii de bază